Cartierul Gazarie face parte din Municipiul Moinesti si si-a luat denumirea de la gârla abatuta din apa Tazlaului, care servea ca forta motrice pentru morile de apa si a fabricilor de gaz acum mult timp.El a aparut mai târziu fata de celelalte localitati componente astazi ale municipiului Moinesti. Procesul de formare a cartierului care in trecut avea denumirea de sat a inceput in sec XIX-lea.Deci un scurt istoric

Fostii locuitori ai satului Valea Arinilor, care aveau aici parcele de teren si-au construit locuinte, formând cu timpul un catun (Un cătun este o aşezare rurală mult mai mică decât un sat, cu puţini locuitori). Localitatea este tipul de sat românesc format prin roire, întemeiat de fostii locuitori veniti din satul Valea Arinilor.
Despre geneza numelui localitatii Gazarie aflam din Dictionarul geografic al judetului Bacau, aparut în 1895 de O. Racovita, care arata ca la Moinesti, respectiv Gazarie erau peste 10 distilerii de petrol si de la aceste gazarii provine numele localitatii.
Existenta sursei de apa, Tazlaul Sarat, a dat posibilitatea locuitorilor de aici sa puna în miscare mai multe mori actionate de forta apei aduse din Tazlaul Sarat pe niste canale numite gârle. Din acest motiv, o perioada de timp localitatea a purtat denumirea de Gârlele sau chiar Gârlele-Gazariei.Din punct de vedere administrativ, localitatea a facut parte din comuna Valea Arinilor, Lucacesti, apoi a devenit cartier al orasului Moinesti.
In cursul anului 2006, pe data 16 aprilie, fosta şcoală generală nr. 8, din cartierul Găzărie al municipiului Moineşti, a fost numită Şcoala Generală „Tristan Tzara”, în memoria celui care are meritul de a fi fost un cetăţean de onoare al municipiului. Ceremonia s-a desfăşurat în prezenţa d-nei Rodica Radian Gordon, ambasador al statului Israel.
Din anul 1950, in zona au aparut mai multe unitati industriale, legate de industria petrolului din zona.Cartierul Gazarie numara in prezent circa 400 de locuinte.Municipiul Moinesti se afla in N-V judetului Bacau, in bazinul mijlociu al sistemului de rauri Trotus-Tazlau. Localitatea se afla la o distanta de 48 km de Bacau, 8km de Comanesti, 30 km de Tg. Ocna si 46 de Onesti. Orasul este situat intr-o zona cu bogate resurse naturale (petrol, carbune, ape minerale).

Prima atestare documentara a localitatii este datata 1437 si primul document in care Moinestiul este nominalizat ca targ este acela din anul 1832, cand avea 188 de case si 588 de locuitori. Targul Moinesti era un loc de intalnire intre locuitorii, de pe Valea Trotusului si Valea Tazlaului, a celor veniti din Transilvania, aici existau izvoare de pacura, exploatari forestiere, alte produse mestesugaresti si agroalimentare. Aici s-a nascut, in 1896, poetul si eseistul de renume mondial Tristan Tzara (Samuel Rosenstock), fondatorul Dada, o miscare contestatara in arta. In anul 1921 Moinestiul devine comuna urbana si odata cu aceasta creste functia lui administrativa. Moinestiul era resedinta comunei urbane si in acelasi timp resedinta plasei Tazlau. In anul 2001 orasul Moinesti a fost declarat municipiu. Cea mai veche mentiune despre existenta si exploatarea petrolului in Romania se refera la localitatea Lucacesti, astazi parte componenta a orasului Moinesti, de pe Valea Tazlaului Sarat; primele distilerii de petrol din tara sunt mentionate n prima jumatate a secolului al XIX-lea la Gazarie, cartier al orasului Moinesti. in bazinul petrolifer al Moldovei s-a forat prima sonda mecanica din Romania ( in 1861) si printre primele din lume. La Moinesti a fost instalata a patra mare rafinarie din tara (1923); din toate acestea reiese faptul ca inceputurile industriei petroliere in tara noastra au avut loc pe meleagurile moinestene. Suprafata intregului teritoriu administrativ al municipiului moinesti a inglobat de-a lungului timpului, o serie de sate din jur : Gazarie si Lunca in 1921, Vasaiesti si Hangani in 1931 si Lucacesti in 1964. (Un document din 15.12.1442 mentioneaza satul Lucacesti ca fiind prima asezare din tara noastra in care se mentioneaza de existenta petrolului).

Localitatea Gazarie se afla in judetul Bacau si se afla la intrarea in municipiul moinesti dinspre bacau sau la iesire din lucacesti inspre valea arinilor de la podul de fier cum ii spun cei ce cunosc zona.In zona va recomandam discoteca Club M un loc pentru toate gusturile unde va puteti petrece o seara cu prietenii si cei dragi voua.

Cartiere componente ale municiupului moinesti:Hangani 266 ha cu 1.341 locuitori;Vasaiesti 226 ha cu 1.581 locuitori;Lunca Dealu Mare 306 ha cu 880 locuitori;Lucacesti 248 ha cu 1.434 locuitori;Gazarie 182 ha cu 1.005 locuitori;

Populatia Municipiului Moinesti la 01.01.1999 era de 25.532 persoanedin care:-barbati 12.602;-femei 12.930.

Structura etnica la populatia stabila:24.240 persoane din care :

- romani - 23.397- rromi - 753- maghiari - 32- ceangai - 6 - germani - 9 - evrei - 3 - greci - 3 - sarbi - 3 - rusi-lipoveni - 1 - nedeclarat - 1 - alte etnii - 2 Populatie ocupata : 7.936 persoane din care: - patroni - 489 - intelectuali - 915 - ocupatii tehnice - 1.311 - functionari - 377 - lucratori - 952 - agricultori - 414 - mestesugari - 1.573 - operatori - 1.421 - muncitori necalificati - 484 Populatie curent activa : 10.001 persoane din care: - 7.937 populatie curent ocupata - 1.275 someri in cautarea altui loc de munca - 789 someri in cautarea primului loc de munca.

Populatie inactiva : 14.209 persoane din care :- 4.912 elevi si studenti- 4.473 pensionari- 2.526 casnice- 2.78 intretinute de alte persoane- 65 intretinute de stat- 155 persoane cu alta situarie economica

Suprafata totala.

Total fond funciar : 4583 ha din care : - agricol: 2273 ha - arabil: 554 ha - vii: 7 ha - pasune: 855 ha - fanete: 857 ha - neagricol: 2310 ha - padure: 1056 ha

Fond de locuinte (an 1997) 7.798.

Accesul resedintei la reteaua de comunicatii drum modernizat Moinesti-Piatra Neamt; drum modernizat Moinesti-Comanesti-Miercurea Ciuc; drum modernizat Moinesti-Tg. Ocna-Onesti; drum modernizat Moinesti-Bacau; autogara; cale ferata Moinesti-Comanesti ; intreprindere locala de transport in comun. Lucrari tehnico-edilitare strazi 62 km din care asfaltate 33 km; statie centrala de epurare ape uzate cap. 133 mc/h.
Informatii generale din judetul Bacau

Aşezare

În partea de est a României, în mijlocul Moldovei, pe versantul răsăritean al Carpaţilor Orientali, altitudinea maximă fiind dată de vf.Grindaşu-1.664 m, din Munţii Tarcău, iar cea minimă, de 95 m în lunca Siretului.

Vecini

La nord: Judeţul Neamţ, la sud: Judeţul Vrancea,la vest: Judeţele Harghita şi Covasna, la est: Judeţul Vaslui.

Suprafaţă6.621 km2 (respectiv 2,8% din teritoriul ţării).

Populaţie745.000 locuitori.

OraşeBacău, reşedinţă de judeţ, cu 210.000 locuitori,situat la confluenţa Bistriţei cu Siretul, oraşul nevrozelor şi al nesfârşitelor ploi bacoviene, nu mai are azi acel cer de plumb obsedant din poezia lui Bacovia şi nici aspectul de târg provincial plin de praf şi uitare, ci a devenit o poartă deschisă către noi frumuseţi, o citadelă de lumini şi culori. Alte oraşe:Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Moineşti, Oneşti, Slănic, Moldova, Târgu Ocna.

ReliefulEste dispus în trepte, ce scad de la vest la est, cuprinzând culmi muntoase, puternic cutate (Munţii Vrancei la sud, Munţii Goşman (de 1.447m) şi Munţii Tarcău (de 1.167 m), Oituz (de 1.167m), Berzunţ (de 990 m), la nord, Munţii Ciuc la vest, Munţii Nemira la sud-vest, dealurile subcarpatice (Podişul Moldovei, de 400 - 500 m altitudine) şi Depresiunea Tazlău-Caşin (90 km), Depresiunea Comăneşti, Lunca Siretului - treaptacea mai de jos şi Podişul Bârlad.

ClimaPrezintă o tranziţie gradată de la continentală pronunţată-în est, la cea continentală moderată-învest, variind în funcţie de treptele de relief (la munte şi la dealuri e puţin mai aspră decât în luncă), cu precipitaţii variabile şi vânturi dominante din nord, nord-vest. Temperatura medie anuală este de 8 - 90C, în ianuarie de -6 - -100C iar în iulie de 10 - 200C.

Cursurile de apăSunt reprezentate de principalul colector hidrografic Siretul, urmat de Trotuş cu afluenţii săi: Tazlău, Oituz, Caşin, dar şi de o parte a Bistriţei.

Atracţii turisticeMunţi

Munţii Nemira, ascunşi în Carpaţii Orientali, între Munţii Ciucului şi cei ai Vrancei, şi plini de frumuseţi naturale şi monumente ale naturii cum ar fi: cheile şi cascadele Doftanei, apa Bărzăuţei(cu numeroase repezişuri şi cascade), lacul Bălătău, zone cu izvoare minerale (pe Valea Slănicului, pe Valea Oituzului şi pe Valea Doftanei). Munţii Tarcău, cu existenţa lor tăcută şi demnă, farmecul şi măreţia lor au fost descrise demari scriitori români (Calistrat Hogaş etc.).

Lacuri

Lacul Bălătău, lac de baraj natural, monumental naturii , aflat la o altitudine de 530 m în Munţii Nemirei, (la 3 km de Sălătruc), format în 1883 datorită alunecărilor de teren şi ploilor puternice şi prelungite din timpul verii. În prezent este foarte frecventat de pescari.Alte lacuri: Lacul de acumulare Poiana Uzului, la 520 m altitudine, Lacul Belci.

Rezervaţii şi monumente ale naturii

Parcul dendrologic Hăghiac, pe valea Doftanei la 13 km nord-vest de Târgu Ocna şi 3 km vest de Doftana, rezervaţie forestieră cecuprinde numeroase specii de plante, în special arbori: pinul Oriental, originar din China, Coreea, Japonia (întâlnit foarte rar în Europa).Parcul de pe fostul Domeniu Ghica la Comăneşti, parc de agrement care deţine specii decorative foarte rare: paltinul de câmp, molidul japonez, chiparosul de Sawara, platinul argintiu, arţarul de Pensilvania.„Plaiurile şi stâncăriile Nemirei”, aflate pe culmea principală a Muntelui Nemira, constituie o rezervaţie naturală complexă unde cresc specii rare ca floarea de colţ, iar în pădurile de molid, în jurul izvoarelor: Tisa. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Pădurea Slănic Moldova, rezervaţie forestieră de 571 ha, „Poiana Sărăriei” in Târgu Ocna, rezervaţie botanică, Stejarul din Borzeşti, arbore secular ocrotit de lege.

Staţiuni turistice

Slănic Moldova (la 18 km sud-vest de Târgu Ocna şi la 84 km de Bacău), pe Valea Slănicului în Carpaţii Răsăriteni (la 530 m altitudine), o celebră staţiune balneoclimaterică de importanţă internaţională („Perla Moldovei”), ce beneficiază de variata bogăţie a celor peste 20 de izvoare de ape minerale. Primele izvoare de aici au fost descoperite în 1801, iar valoarea terapeutică a apelor minerale de aici a fost confirmată prin numeroasele medalii de aur obţinute la diferite expoziţii internaţionale, fiind comparate cu cele de la Karlovy-Vary, Aix-les-Bains. Regimul climatic este unul de tranziţie între cel colinar şi cel subalpin (cu veri nu prea călduroase şi ierni blânde).Vântul dominant este briza de munte, ce împrospătează atmosfera cu aerosoli răşinoşi. Staţiunea dispune de numeroase instalaţii pentru tratament printre care: instalaţii pentru cură internă cu ape minerale, instalaţii pentru terapie respiratorie, instalaţii pentru băi calde cu ape minerale, bazine pentru kinetoterapie, instalaţii pentru electro şi hidroterapie, săli de gimnastică medicală, mofete, cabinete pentru aplicaţii de tratament cu Gerovital. Căile de acces: aeriene - cu avionul de la Bucureşti la Bacău şi apoi cu auto, feroviare - gara Târgu Ocna - Saline, pe linia Adjud - Ciceu, apoi cu autobuzul, rutiere - DN 12A de la Oneşti sau de la Miercurea Ciuc, DN 11de la Bacău sau de la Braşov.

Vestigii istorice

Centrul tribal dac de la Poiana, menţionat cu numele de Piroboridava de către Ptolemeu, (sec. Iî.Hr.) a fost o aşezare înfloritoare şi a avut o cetate puternică. Alte vestigii istorice: Ruinele Curţii Domneşti de la Bacău (1481), urmele unei aşezări dacice la Horgeşti (sec. I î.Hr.-II d.Hr.), Ocnele romane dela Târgu Ocna.

Edificii religioase

Biserica din Borzeşti, ridicată de Ştefan cel Mare (viteaz voievod care a făcut vestită Ţara Moldovei) în amintirea lui Gheorghiţă (1493), prietenul din copilărie al domnitorului, străpuns aici de săgeţile tătarilor (după cum spune legenda). Mănăstirea Răducanu din Târgu Ocna, construită de către Radu Racoviţă (1664), deţine sculptură şi pictură de mare valoare artistică. Aicise află mormântul lui Costache Negri (1812-1876), mare cărturar şi revoluţionar patriot.Alte edificii religioase: Biserica „Precista” din Bacău, ridicată de Alexandru Voievod, fiul lui Ştefan cel Mare (1490), Biserica în stil muntenescde la Caşin (sec. XVII), construită de locuitorii veniţi aici din Rucăr şi Dragoslavele, Biserica Rădeana (1628), Mănăstirea Caşin de la Caşin (la16 km de Oneşti), din 1655, Mănăstirea Ciolpani din Buhuşi (sec. XII), Mănăstirea Runc din Buhuşi(1457), Mănăstirea Tisa Silvestru din Secuieni(1723), Mănăstirea Bogdana din Ştefan cel Mare (1670).Monumentul comemorativ de la Oituz, ridicat în amintirea luptelor purtate aici în primul război mondial, pasul Oituz fiind singurul punct în care trupele române nu au cedat în cei doi ani de război (1916 - 1918).